Președinția României la Consiliul UE – Provocări și oportunități pentru sectorul energetic

0
171

La 1 ianuarie 2019, România va prelua conducerea Consiliului Uniunii Europene, cel mai important test al leadershipului românesc politic și administrativ de când țara noastră a devenit membru al comunităţii europene. Zeci de dosare legislative esențiale pentru viitorul Uniunii vor sta pe masa României, unele pentru a fi continuate, altele pentru a fi finalizate. Vor avea loc sute de întâlniri, dezbateri, negocieri organizate de o echipă românească în care își vor găsi loc deopotrivă prioritățile europene și cele naționale.

Despre așteptările oficialilor europeni de la România, despre ce avem noi de făcut mai exact în prima jumătate a anului viitor, dar și despre cel mai controversat capitol din mandatul României în fruntea Consiliului UE, viitorul uniunii energetice, s-a discutat aplicat aproape 3 ore în cadrul dezbaterii “Președinția României la Consiliul UE. Provocări și oportunități pentru sectorul energetic”, organizată de Intact Media Group la Palatul Parlamentului, în prezența extraordinară a vicepreședintelui Comisiei Europene și Comisarul European pentru Uniunea Energiei, domnul Maroš ŠEFČOVIČ.

Oficialul european a atras atenţia asupra rolului extrem de important al României în anul care urmează, atât ca ţară care va deţine preşedinţia Consiliului UE şi va avea inclusiv şansa de a finaliza bugetul Uniunii pentru următorul exerciţiu bugetar, dar mai ales ca ţară furnizoare şi responsabilă implicit de securitatea energetică pentru regiune. În timpul mandatului României în fruntea instituţiei europene, ţările membre îşi vor prezenta pentru prima dată planurile privind domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pe baza cărora se va lucra şi armoniza strategia energetică europeană, de importanţă crucială pentru viitorul energetic al Uniunii Europene.

În contextul în care Parlamentul României ar putea vota săptâmâna aceasta Legea offshore – privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare, Maroš ŠEFČOVIČ a abordat şi subiectul zăcămintelor din Marea Neagră. „Există o perspectivă nouă şi promiţătoare a extracţiei de gaze din Marea Neagră şi mă bucur că lucraţi îndeaproape cu noi pentru a ne asigura că proiectul BRUA şi alte conducte de interconectare vor fi construite, pentru a oferi noi posibilităţi pentru consolidarea pieţei interne a energiei, mai ales în această parte a Europei, care a depins foarte mult de gazul rusesc pentru o perioadă lungă”, a precizat Comisarul European pentru Uniunea Energiei.

La evenimentul moderat de Alessandra STOICESCU, Director Executiv Intact Media Group, au fost prezenţi înalţi reprezentanţi ai statului român, membri în Guvernul României, în Parlamentul naţional dar şi în Parlamentul European, precum şi numeroşi lideri ai mediului de afaceri, interesaţi cu precădere de planurile concrete ale oficialilor de la Bruxelles pentru sectorul energetic în care îşi desfăşoară activitatea. Dintre invitaţi enumerăm: Vicepremierul Viorel ȘTEFAN, Ministrul Energiei Anton ANTON, Europarlamentarul Dan NICA, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie în forul legislativ European, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene Victor NEGRESCU dar și Iulian IANCU, Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Titus CORLĂŢEAN, Preşedintele Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului României pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, precum şi Dumitru CHIRIȚĂ, Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi fostul Ministru Răzvan NICOLESCU, în prezent Executive Lead Adviser on Energy & Sustenability, Deloitte România.

Din partea mediului de afaceri, la dezbaterea Intact Media Group au participat: Corneliu PASCU, Președinte Iridex Group, Bogdan BADEA, Președinte Directorat Hidroelectrica, Liviu NISTORAN, Președinte al Consiliului de Administrație Romgaz, Teodor CHIRICA, Consilier al Directorului General Nuclearelectrica și Președinte al Forumului Atomic European, Georgios STASSIS, Country Manager Enel România, Eric STAB, Președinte și CEO ENGIE România, Richard TASKER, Country Manager ExxonMobil România, Frank HAJDINJAK, CEO E.ON Romania, Cătălin STANCU, CEO Electrica și Ionel BORȘ, Country Manager ArcelorMittal.

Important e ca România să ajute Uniunea Europeană să evolueze, a punctat încă din deschiderea evenimentului vicepreședintele Comisiei Europene Maroš ŠEFČOVIČ, făcând referire la cele 6 luni în care România va deţine preşedinţia Consiliului UE.Așteptările sunt mari, dar țara noastră va primi tot sprijinul de care va avea nevoie, a dat asigurări oficialul european. “Vom lucra îndeaproape cu dumneavoastră și nu doar în timpul președinției. Ne pregătim de pe acum, având în vedere reglementările foarte importante care trebuie să ajungă în etapa finală a negocierilor. Apreciem foarte mult abordarea românească foarte responsabilă. Ne așteptăm să întăriți reprezentanța la Bruxelles, să coordonați finalizarea acestor dosare. După ce devii președinte, adrenalina se termină foarte repede. Important e că România va fi ajutat Uniunea Europeană să evolueze”, a spus Vicepreședintele CE.

“Sper că bugetul Uniunii se va finaliza în timpul mandatului dumneavoastră. Este un instrument de investiții foarte important, știm cât de important e pentru creșterea coeziunii și reducerea diferențelor dintre est și vest și cât de important e să ajungem la o rezoluție în privința asta. Actualul buget a avut nevoie de 29 de luni pentru negociere. A început târziu și, până în ziua de azi, încercăm să prindem din urmă acest start târziu. Țările sunt în urmă în ceea ce privește cheltuielile. Președinția Austriei sper că va începe o discuție pozitivă privind planul financiar multianual. A ajunge în etapa de acord e o sarcină foarte dificilă. E nevoie de 27 de voturi pozitive”, a subliniat Maroš ŠEFČOVIČ.

Un alt element esenţial în mandatul României va fi calendarul uniunii energetice. România şi celelalte state membre trebuie să prezinte Comisiei Europene, până la sfârşitul anului, planurile naţionale privind energia şi schimbările climatice. „Sunt convins să preşedinţia României se va desfăşura în cadru profesionist şi că vom putea găsi răspuns pentru dosarele care sunt încă în discuţie, însă acestea depind şi de succesul preşedinţiei austriece. Există însă şi un dosar la care austriecii nu pot lucra, având în vedere faptul că am propus ca, până la sfârşitul anului, statele membre să lucreze la planurile de energie şi climă. Acestea sunt un element crucial. Ultima piesă din acest puzzle complicat reprezintă transformarea energiei în Uniunea Europeană”, a mai spus Comisarul European pentru Energie.

Acesta a tranşat foarte clar sarcina României. „Având cadrul global oferit de Acordul de la Paris şi noul sistem european format de noile reglementări care intră în vigoare treptat pe măsură ce sunt aprobate de Parlament şi de statele membre, mai trebui să vedem care e rolul pe care statele membre şi-l identifică, cum cred ele că pot lucra. Trebuie să vedem cum se vede România pe ea însăşi în 2030, care este mixul de energie dorit, care doriţi să fie legătura cu vecinii, ce credeţi despre interconectarea de pe piaţa de energie şi gaz, cum vedeţi transformarea din sectorul de transport şi cercetare, inovare, astfel încât să beneficiaţi de fondurile mari care vor fi alocate pentru programarele de cercetare în Europa. E o temă asupra căreia trebuie să lucraţi, e o sarcină care are nevoie de impuls politic puternic din partea Guvernului. E de importanţă crucială. Trebuie să ne gândim pe termen lung”, a explicat Vicepreşedintele CE.

Maroš ŠEFČOVIČ a mai precizat că intenţia este ca aceste planuri să fie prezentate în premieră în timpul preşedinţiei României. „M-aş bucura să facem asta împreună cu dumneavoastră şi să prezentăm raportul privind starea sectorului energetic în Uniune, să vedem în ce fel planurile reflectă noile realităţi şi să vedem cum reacţionează investitorii la semnalele transmise de acest plan. Credem că este un moment important care are loc şi m-am bucurat să putem lucra împreună”, a transmis Vicepreşedintele Comisiei Europene guvernanţilor de la Bucureşti. Coordonatorul portofoliului energetic european a dorit să amintească şi de faptul că România este prima ţară europeană care a exportat gaze în urmă cu 60 de ani. „Aţi marcat aceste lucruri în Europa, aţi arătat ce înseamnă interconectivitatea înainte ca aceasta să devină tema şi efortul Uniunii Energiei. Cunoaşteţi aceste lucruri încă de acum 60 de ani, când aţi început proiectele energetice. Care este diferenţa între ce se întâmpla atunci şi acum? Acum sunteţi parte a celei mari mari economii a Planetei şi răspunderea dumneavoastră depăşeşte cadrul naţional şi cadrul regional şi sunteţi un partener important pentru siguranţa energetică a întregii Europe”, a susţinut Comisarul European ŠEFČOVIČ.

Înţelegând responsabilitatea majoră a ţării noastre în plan european în 2019, oficialii români au reafirmat angajamentele României în linie cu principiile democratice europene pentru continuarea planului de construcţie şi dezvoltare a visului unei singure voci pe continent. “România sprijină agenda ambițioasă a proiectului european. Viziunea noastră e profund pro-europeană. (…) Soluția depinde de noi. Important e să avem această energie pozitivă, dorința de a ne depăși și de a identifica soluțiile. Cel mai important lucru în acest mandat al Executivului European e să punem bazele evoluțiilor viitoare”, a declarat Viceprim-ministrul Viorel ȘTEFAN. În privinţa sectorului energetic, Vicepremierul a punctat trei teme majore ce vor reveni României în 2019: viitorul implementării uniunii energiei și finalizarea pieței energiei, dezvoltarea infrastructurii energetice europene și promovarea securității nucleare. “România sprijină dimensiunea de securitate energetică, sprijină această uniune în continuare și rămâne pe deplin angajată în realizarea acestor obiective. România susține ferm principiile diversificării, nu doar a rutelor de transport, ci și extinderea furnizorilor de energie. Depunem eforturi constante ca furnizor de securitate energetică în Uniunea Europeană”, a mai spus Vicepremierul ŞTEFAN.

Punctual, cu privire la resursele din Marea Neagră, oficialul român şi-a exprimat speranţa că în acest an va veni acel anunţ pozitiv privind decizia de exploatare, iar legat de proiectul BRUA, Viceprim-ministrul a dat asigurări că sustenabilitatea acestui proiect este o prioritate pentru ţara noastră. „România are deja toate elementele constitutive ale unui hub gazier. Cheia succesului o reprezintă dialogul şi colaborarea interinstituţională la nivel intern şi internaţional, prioritar în regiune şi în Uniunea Europeană. Colaborarea trebuie continută cu toţi partenerii implicaţi, inclusiv cei privaţi, investitorii”, a mai spus Viorel Ştefan.

„Dorim ca în acest mandat Uniunea Europeană să facă paşi importanţi privind securitatea aprovizionării cu energie şi reforma pieţei europene din sector. Este evident că miza pentru noi este diversificarea rutelor, a surselor de aprovizionare cu energie şi bidirecţionalitatea, rutele să fie eficiente, să funcţioneze bidirecţional. Noi vrem să crească gradul de securitate energetică a Uniunii Europene. Nu e vorba doar despre BRUA. Cred că toate ţările ar trebui să lucreze la acest proiect, să nu lucrăm secvenţial, ci într-un proces paralel bine coordonat. Iar aici avem nevoie de ajutorul Comisiei şi mă bazez pe acest ajutor”, a spus şi Ministrul Energiei Anton ANTON. Acesta i-a transmis Comisarului European că şi-ar dori realizarea unei platforme de cooperare regională. „Poate nu un hub, poate o platformă de schimb de bune practici în domeniul eficienţei energetice. Eficienţa energetică înseamnă experienţă, nu e ceva ce faci citind din nişte reviste de popularizare sau reviste ştiinţifice”, a explicat Ministrul Energiei.

În aceeaşi notă a nevoii de colaborare între ţările blocului comunitar a vorbit şi Dan NICA, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie în Parlamentul European. Acesta s-a referit la strategia comună energetică la nivel european, dar şi la importanţa înţelegerii elementelor specifice naţionale. „Mixul energetic românesc e puţin cunoscut chiar şi la nivelul Comisiei Europene. Persoane care ar fi trebuit să ştie, păreau că nu înţeleg foarte bine de ce noi avem, de exemplu, o problemă cu mecanismul de compensare. (…) Atunci când nu bate vântul şi nu este soare, cineva trebuie să producă energie. Avem un nivel mare al energiei regenerabile, ne-am depăşit ţinta pentru 2020, dar ce facem când nu bate vântul?”, a întrebat retoric europarlamentarul Nica. Tot acesta a explicat că nu multă lume a avut curajul de a vorbi despre siguranţa energetică a Uniunii şi nici sensibilitatea de a se apleca asupra situaţiei fiecărui stat membru al Uniunii Europene aşa cum le-a avut Vicepreşedintele Comisiei Europene Maroš ŠEFČOVIČ, despre care a vorbit ca fiind un partener de încredere al ţării noastre în interiorul Uniunii.

Un semnal de încredere că România ştie ce face şi ce o aşteaptă anul viitor a venit şi din partea oficialilor români Victor NEGRESCU, Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene şi Titus CORLĂȚEAN, Preşedintele Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului României pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019. „Suntem pregătiţi pentru acest moment de preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Deja am acţionat ca o preşedinţie în ultimele luni. Am fost dinamici, activi, prezenţi la Bruxelles cu ocazia discuţiilor de acolo, cu prezenţe active şi constante. Deja exercităm preşedinţia din umbră. (…) Rolul nostru va fi să generăm punctele de vedere ale statelor membre în discuţiile cu celelalte instituţii. Aşteptările sunt foarte ridicate, mizele importante şi provocările foarte mari. (…) Pentru o preşedinţie de succes, avem nevoie de dialog constant, maturitate, profesionalism. Avem în faţă cu program ambiţios, de care depinde şi viitorul Uniunii Europene, dacă vom şti să tratăm cu profesionalism şi implicare”, a punctat ministrul pentru Afaceri Europene.

„Încurajez preşedinţii de comisii parlamentare prezenţi în sală să includă securitatea energetică în temele propuse pentru viitoarele reuniuni sectoriale, cel puţin pe componenta Europa convergenţei, siguranţei şi Europa-actor global. (…) Pentru că preşedinţia înseamnă rol de honest broker, asigurăm continuitatea gestionării dosarelor, dar şi dreptul oricărei preşedinţii de a promova anumite teme de interes naţional şi regional”, a completat fostul Ministru de Externe, senatorul Titus CORLĂŢEAN.

În dialogul cu vicepreşedintele Comisiei Europene, un punct de vedere puternic argumentat a fost cel al preşedintelui Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, Iulian IANCU. Acesta a susţinut că, în sectorul energetic european, se vorbeşte pe voci diferite şi nu pe o singură voce, aşa cum ar trebuie să fie în cazul unei pieţe unice. „Vă propun o abordare extrem de deschisă”, i-a spus Iancu Vicepreşedintelui CE. „Să plecăm de la vocea unică europeană. Aţi menţionat de mai multe ori importanţa rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră, extrem de importantă din punctul de vedere al securităţii energetice româneşti şi regionale. Vocea unică invocată la nivel european nu există. Vorbim de diversificarea surselor, dar mărim captivitatea pe o singură sursă. (…) Prinşi în capcană între North Stream şi Turkish Stream, se menţine dependenţa de gazele din Rusia. (…) Care e alternativa pentru România dependentă azi 100% de Rusia?”, a întrebat IANCU. Acesta a mai explicat că, în interiorul proiectului BRUA, România este singura ţară care îşi ia în serios responsabilităţile. „Ungaria susţine că nu are sens conducta BRUA pe teritoriul lor, Bulgaria nu are de gând să facă nimic. Care sunt alternativele reale de diversificare pentru import de gaze naturale? (…) Ne-a scăpat din calcul componenta de geopolitică şi de geostrategie regională, ne ţine vulnerabili şi captivi”, a punctat Preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor.

Şi fostul ministru al energiei Răzvan NICOLESCU, în prezent Executive Lead Adviser on Energy & Sustenability,Deloitte România, a amintit de neînţelegerile din cadrul BRUA. „Cea mai mare problemă nu e că s-a plănuit să meargă în Austria şi s-a schimbat. Problema e când schimbările de decizie se fac unilateral, fără să discuţi cu ceilalţi. În 2014, la lansarea Coridorului Vertical, cu o oră înainte de semnare, Ungaria n-a mai vrut să semneze. Nu pot să uit că în 2014, chiar înainte de o decizie importantă privind Nabucco, am fost informaţi că Ungaria nu mai sprijină proiectul. Nu pot accepta să văd că există această fragmentare a pieţei. E interzis. Vorbim despre separare. Dacă se comunică cu ţările vecine, foarte bine, dar rolul e să se construiască în mod previzibil. Suntem o naţiune calmă, tolerantă, dar aşteptăm Comisia Europeană să emită declaraţii clare, să arate că se poate face ordine în sector. Vrem să ştim abordările politice”, a spus fostul Ministru NICOLESCU.

Receptiv la problemele invocate de cei 2 oficiali români, comisarul european Maroš ŠEFČOVIČ a şi propus o soluţie. „Văd că e o problemă sensibilă pentru dumneavoastră în ce priveşte BRUA şi conectarea la Moldova. Aş avea o propunere practică. Primul lucru după vacanţa de vară, să avem o discuţie cu experţii privind BRUA. Am înţeles problemele din Ungaria, dar trebuie discutat în detaliu. E necesară o discuţie cu experţi, nicio întrebare nu trebuie să rămână fără răspuns sau impresia că ceva merge prost. Trebuie să vorbim cu calm ca parteneri şi să găsim soluţii pozitive”, a sugerat Vicepreşedintele Comisiei Europene.

Solicitări de poziţionare clară a Comisiei Europene faţă de anumite probleme cu care se confruntă în sectoarele lor de activitate au avut şi reprezentaţii mediului de afaceri. De la eficienţă energetică la consumatori vulnerabili, de la scheme de ajutor la nevoia de reglementări juste şi până la viitorul energiei nucleare, reprezentanţii celor mai puternice companii din sector au avut întrebări şi mesaje puternice pentru liderii de la Bruxellles.

Liviu NISTORAN, Președinte al Consiliului de Administrație Romgaz, a vorbit despre necesitatea implicării mai mari a Comisiei Europene în sectorul de gaze naturale, într-o perioadă marcată de tranziţia de la epoca petrolului la epoca dominată de electricitate. „Dorim să ne extindem activitatea şi credem că trebuie să examinaţi îndeaproape regulile pieţei libere în ţările emergente şi să vă gândiţi la o reglementare mai echitabilă”, i-a transmis NISTORAN Comisarului European.

Eric STAB, Președinte și CEO ENGIE România, şi-a exprimat interesul faţă de schemele de protejare a consumatorilor vulnerabili şi suportul financiar european pentru ţări precum România în contextul dezideratului de eficienţă energetică. „Construcţia de conectare a reţelelor e greoaie, e foarte multă birocraţie. Se poate face mai mult în această privinţă şi Uniunea Europeană trebuie să fie conştientă de asta. La consumatori, e o alinere treptată la preţurile internaţionale la gaze. Asta înseamnă şi creşterea preţurilor. Dar această tendinţă arată importanţa implementării de către România a unui mecanism care să protejeze consumatorul şi e un drum lung de străbătut. În ce priveşte eficienţa energetică, e nevoie de mai multă atenţie faţă de potenţialul de economisire a energiei şi concentrarea eficienţei energetice pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. E un domeniu în care România poate să facă mai multe”, a explicat Eric Stab.

Richard TASKER, Country Manager ExxonMobil România, a abordat tema zăcămintelor de gaze din Marea Neagră. Acesta susţine că nu s-au luat decizii de investiţie pentru capacităţile din zonă. „Marea Neagră reprezintă noi probleme care trebuie rezolvate. Ne folosim expertiza şi cunoştinţele pentru acest domeniu, trebuie să lucrăm aproape cu statul, cu instituţiile, ca să ne asigurăm că înţelegem bine regulile, că putem lua decizii de investiţii, să înţelegem cum vom funcţiona, cum vom obţine autorizaţiile, totul privind relaţia cu statul, să înţelegem bine reglementările, să fie predictibile şi să avem încredere că reglementările şi interpretarea lor rămân aceleaşi pe toată durata investiţiei”, a explicat TASKER. E greu de ştiut care sunt rezervele de gaz din Marea Neagră, a mai spus reprezentantul ExxonMobil România, care susţine că lucrează îndeaproape cu ANRE şi Agenţia de Resurse Minerale şi că ar fi vorba de cel puţin 6,3 miliarde de metri cubi pe an, după o estimare făcută încă din 2013. „Încă mai evaluăm descoperirile făcute. Cred că mai există şi alte rezultate, ale opinii. Dar primul val de investiţii ar trebui să permită finanţarea infrastructurii pentru că nu există conducte din Marea Neagră până la ţărm. Vestea cea bună e că există gaz”, a conchis Richard Tasker.

„Romania first!” (România pe primul loc!) a fost mesajul Preşedintelui Iridex Group, Corneliu PASCU. „Terenurile agricole oferă posibilitatea dezvoltării de centrale energetice. Pentru punerea în valoare a unei astfel de resurse e nevoie de un preţ reglementat pentru această energie. Iar punctual, despre demararea exploatărilor de gaze în Marea Neagră, România este o ţară binecuvântată în resurse naturale, dar are cei mai săraci cetăţeni din Uniunea Europeană. Principiul care trebuie să guverneze este: România pe primul loc”, a punctat Pascu.

Preşedintele Directoratului Hidroelectrica, Bogdan BADEA, a arătat o preocupare pentru decarbonizarea sectorului energetic. „Producem 25% din energia ţării exclusiv din surse regenerabile. Avem ţinte extrem de ambiţioase, depinde de noi să ne corelăm, să înţelegem ce trebuie să facem să atingem aceste ţinte. Ne raliem la orice fel de energie curată fără să neglijăm şi componenta de securitate energetică”, a spus BADEA.

Digitalizarea reţelelor a fost tema abordată de Georgios STASSIS, Country Manager Enel România. „România a demonstrat transformări deja în domeniul telekom. Uniunea Europeană ce face în privinţa asta? (…) Noi suntem aici de peste 13 ani, am investit peste 3 miliarde de euro în regenerabile, distribuţie şi furnizare. Vreau să vorbim despre consumatorii viitorului. Trebuie să înţelegem reţelele necesare în care să investim”, a explicat Georgios STASSIS.

Teodor CHIRICĂ, Consilier al Directorului General Nuclearelectrica și Președinte al Forumului Atomic European, a atras atenţia asupra viitorului energiei nucleare în Uniunea Europeană. „E cunoscut rolul energiei nucleare în asigurarea securităţii energetice.(…) Energia nucleară nu arată schimbări pe termen lung în materie de share, de cotă, potrivit rapoartelor OECD, Agenţiei de la Viena. Are Comisia Europeană o poziţie clară asupra viitorului energiei nucleare sau abordează corectitudinea politică? Noi nu vedem că sectorul nuclear e într-un fel susţinut de Uniunea Europeană”, l-a întrebat Preşedintele Forumului Atomic European pe comisarul ŠEFČOVIČ.

Iar Vicepreşedintele Comisiei Europene a formulat răspunsuri la aproape toate întrebările celor din mediul de afaceri. „Pentru BRUA şi Marea Neagră, veţi avea preşedinţia Consiliului şi o puteţi folosi în mod fructuos. (…) Aveţi decizia politică, aveţi pregătirea necesară şi soluţiile vor fi sprijinite de toţi. Pentru operatori e o nouă eră. Cei care vor să aibă succes trebuie să transmită gazul din Est în Vest, de la Nord la Sud. Aceasta este evoluţia pieţelor europene. Gaz pentru Europa, spunem foarte clar. E foarte important gazul şi pentru tranziţia către regenerabile. Recomandarea e ca în urma noastră să pregătiţi un proiect mai mare privind gazul. Legat de evacuarea gazelor din Marea Neagră, cu BRUA, cu Slovacia, Ucraina, cu sprijin grecesc şi sârbesc, ar fi evacuare şi prin nord. Trebuie să fim atenţi ca infrastructura să fie aplicată, să fie toate conexiunile. Energia regenerabilă e foarte importantă, investitotii spun că sunt bani, dar nu sunt proiecte bune. Faceţi proiecte bune, ni le prezentaţi şi noi le vom finanţa. Toată lumea e interesată de proiecte ecologice. Sărăcia consumatorilor şi consumatorii vulnerabili sunt categorii aparte. Vor fi mai mulţi consumatori care vor produce energie proprie, care vor deveni consumatori independenţi şi pentru asta avem nevoie de digitalizarea reţelelor, cu o contorizare inteligentă”, a încheiat Vicepreședintele Comisiei Europene și Comisarul European pentru Uniunea Energiei Maroš ŠEFČOVIČ.

loading...

Comentarii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here