Noi prevederi privind insolvabilitatea debitorilor

0
495

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 30/2017, în vigoare din data de 3 septembrie, publicată în Monitorul Oficial nr. 708/2017,a fost reglementat printre altele faptul că în analiza insolvabilităţii unui debitor intră cumulativ atât veniturile acestuia cât şi bunurile urmăribile. În situaţia în care veniturile şi bunurile urmăribile ale debitorului au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată, organul fiscal comunică debitorului procesul-verbal de insolvabilitate.
În plus, se reglementează categoriile de debitori care nu au venituri sau bunuri urmăribile prin corelare cu pragul pentru valoarea bunurilor care nu se sechestrează (acestă valoare este mai mică de 1% din valoarea obligaţiilor de plată în cazul în care valoarea obligaţiilor de plată este peste 500.000 lei).
Potrivit modificării aduse de O.G. nr. 30, este insolvabil fără venituri sau bunuri şi debitorul care are bunuri şi venituri dar valoarea acestora este mai mică de 1% din valoarea obligaţiilor de plată în cazul în care valoarea obligaţiilor de plată depăşeşte 500.000 lei.
Prin completările aduse, se consideră debitori care NU au venituri sau bunuri urmăribile şi următoarele categorii:
a) debitorii ce deţin în proprietate bunuri a căror valorificare acoperă cel mult cheltuielile estimate de executare silită;
b) debitorii care deţin în proprietate bunuri a căror valoare se încadrează în limita pragului prevăzut la art. 238 alin. (7) lit. b). Pragul la care se face trimitere a fost introdus la executarea silită prin sechestru pentru valorificare şi este cel menţionat mai sus, respectiv valoarea bunurilor este mai mică de 1% în cazul în care valoarea obligaţiilor de plată este peste 500.000 lei.
Pentru obligaţiile fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare silită dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă şi trecerea ei într-o evidenţă separată pe baza procesului-verbal de insolvabilitate.
Anularea creanţelor fiscale
În situaţiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin poştă, sunt mai mari decât creanţele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare silită poate aproba anularea debitelor respective.
În cazul obligaţiilor fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, dacă la sfârşitul perioadei de prescripţie se constată că debitorul nu a dobândit bunuri sau venituri urmăribile, organele de executare silită procedează la anularea obligaţiilor fiscale.
Anularea se face şi atunci când organul fiscal constată că debitorul persoană fizică este dispărut sau decedat fără să fi lăsat venituri ori bunuri urmăribile.
Obligaţiile fiscale datorate de debitori, persoane juridice, radiaţi din registrele în care au fost înregistraţi potrivit legii se anulează după radiere dacă pentru plata acestora nu s-a atras răspunderea altor persoane, potrivit legii.
Aici intervine o reglementare de procedură nouă, şi anume că obligaţiile fiscale datorate de debitori, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau profesii libere, precum şi asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, radiaţi din registrele în care au fost înregistraţi, se anulează după radiere, inclusiv în situaţia în care obligaţiile au fost preluate de alţi debitori în conformitate cu prevederile art. 23.
S-a apreciat că, în lipsa unei astfel de prevederi se poate înţelege că obligaţiile datorate de aceştia rămân în evidenţa lor fiscală pe toata perioada de prescripţie, chiar dacă asupra acestora statul nu se mai poate îndrepta.
Tot ca noutate semnalăm prevederile potrivit cărora creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central şi local se anulează şi în următoarele situaţii:
a) ulterior închiderii procedurii insolvenţei, în situaţia în care creanţele nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăţi ori transferuri frauduloase, inclusiv în cazul atragerii răspunderii acestuia, potrivit legii;
b) ulterior închiderii procedurii de reorganizare judiciară, în situaţia în care creanţele fiscale nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, sub rezerva ca debitorii să se conformeze planului de reorganizare aprobat. Pe toată perioada derulării procedurii insolvenţei sau reorganizării judiciare, după caz, aceste creanţe nu se sting.

(sursa:legestart)

loading...

Comentarii: