Astenie de primăvară sau depresie? Cum le deosebim şi cum le tratăm

0
941

Aproape fiecare om s-a confruntat, în momentul trecerii de la iarnă la primăvară, cu o paletă de simptome greu de specificat, grupate sub denumirea generică de astenie de primăvară. Când aceste simptome se prelungesc, însă, în timp, vorbim de depresie, o afecţiune care poate avea urmări dintre cele mai nefaste dacă nu este tratată la timp.

Astenia de primăvară nu este o boală, ci un cumul de stări fiziologice, normale, care apar atât la persoanele sănătoase, cât şi la cele care au asociată o altă patologie. „Este un proces de ajustare al organismului la schimbarea anotimpului. Practic, mintea şi corpul nostru depun un efort considerabil pentru a se putea adapta noilor condiţii de temperatură şi de luminozitate”, a declarat dr. Andreea Nester, medic specialist psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi.

Simptomul cel mai des întâlnit în cazul asteniei de primăvară este oboseala, care nu se justifică, nu are nici un motiv obiectiv şi, de multe ori, este asociată cu cefalee (banala durere de cap). „Se mai pot întâlni stări de nervozitate, stări de iritabilitate, palpitaţii, somn superficial neodihnitor. Pot să apară şi tulburări ale apetitului, cu lipsa totală a poftei de mâncare, tulburări de memorie şi de concentrare”, afirmă dr. Nester.

La cine apare astenia de primăvară?

Astenia de primăvară se poate întâlni la orice persoană, indiferent de vârstă şi de sex. Se pare, totuşi, că femeile sunt mai predispuse, 40% dintre acestea dezvoltând astenie primăvara. De asemenea, o întâlnim frecvent şi la persoanele sedentare, dar şi la acele persoane care desfăşoară activităţi solicitante, cu stres psihic şi emoţional mare.

Un factor ce poate influenţa apariţia asteniei este reprezentat de modificarea condiţiilor atmosferice: modificări de temperatură, de luminozitate, modificări ale presiunii atmosferice. „În perioada primăverii pot exista variaţii mari ale temperaturii (10 – 15 grade Celsius) chiar în cadrul aceleiaşi zile. Alimentaţia poate reprezenta, de asemenea, a altă cauză a apariţiei asteniei. Fiind foarte bogată în grăsimi şi carbohidraţi, alimentaţia pe care o avem iarna spoliază rezervele de vitamine şi de minerale ale organismului”, consideră dr. Andreea Nester.

Trecerea de la astenie la depresie

Atenţie! Dacă astenia este ignorată, iar simptomele ei se prelungesc şi cresc în intensitate, putem vorbi despre o depresie. La rândul ei, aceasta poate fi uşoară, medie sau severă (atunci când sunt prezente gânduri de suicid). Lucrurile devin, aşadar, ceva mai complicate şi necesită ajutor din partea unui specialist.

Cum ne dăm seama că suferim de depresie?

În primul rând, este necesară prezenţa unui număr de simptome care să se manifeste pe parcursul întregii zile, pe o perioadă minimă de două săptămâni. „Este prezentă dispoziţia depresivă, apare tristeţea intensă, ne confruntăm cu o senzaţie de gol, de vid interior; apoi, putem discuta de insomnie, de dispariţia până la lipsa totală a interesului şi a plăcerii pentru orice activitate. Lentoarea fizică şi mentală, care nu ne mai lasă să luăm decizii, este asociată cu neîncrederea în sine şi neîncrederea în forţele proprii. Stima de sine este mult diminuată, apar sentimentele de inutilitate, de nesiguranţă, şi constatăm o pierdere a elanului vital. În depresia severă, bolnavul este incapabil să îşi satisfacă rolul social, iar activitatea la locul de muncă poate fi realizată numai cu eforturi deosebite”, apreciază mediul psihiatru Andreea Nester.

În cazul în care vă confruntaţi cu aceste simptome, cea mai bună soluţie este să apelaţi la ajutorul unui specialist, să discutaţi cu un medic psihiatru. Întâlnirea cu acesta vă poate oferi ocazia de a lămuri neclarităţile pe care le aveţi şi poate contribui la o bună evoluţie a bolii.

Tratament

Persoana care suferă de depresie trebuie să ştie că aceasta se poate vindeca. „Tratamentul include două tipuri de abordări: terapia medicamentoasă şi psihoterapia. Acestea pot fi recomandate separat sau combinat, în funcţie de natura depresiei. Există o gamă largă de antidepresive eficiente şi sigure, cu rezultate bune, folosite în doze adecvate de-a lungul unei perioade corespunzatoare. Întreruperea prematură a tratamentului, fără acordul medicului psihiatru, poate duce la recădere”, explică dr. Andreea Nester.

Asadar, dacă aveţi astenie de primăvară, faceţi sport, hidrataţi-vă, adoptaţi o alimentaţie corectă şi sănătoasă, bogată în legume şi fructe, şi odihniţi-vă (cel puţin 7 ore de somn pe noapte sunt necesare pentru refacerea organismului).

Dacă suferiţi, însă, de depresie, uitaţi de reticenţă şi de ruşinea impusă de cei din anturajul dumneavoastră şi adresaţi-vă unui medic specialist psihiatru.

Statistici privind depresia

În cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iaşi, în anul 2017 au fost internate 4.646 de persoane care sufereau de depresie (3.177 femei), iar în 2016 – 5.043 persoane, dintre care 3.384 femei.

În 2018, până la data de 12 martie, au fost internate 874 de persoane cu depresie (584 femei).

loading...

Comentarii: