FOTO: 30 de ani de la revolta ieșenilor din 14 decembrie 1989

0
559

In cursul zilei de astazi, vor fi organizate la Iasi mai multe manifestări prilejuite de împlinirea a 30 de ani de la începutul timid al Revoluției Române din decembrie 1989. Evenimentele se desfasoara atat in Piata Unirii, cat si in sala “V. Pogor” din Palatul Roznovanu, in organizarea  Asociației „14 Decembrie 1989” Iași, Primăria Municipiului Iași și Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.

Programul manifestărilor a inceput cu  depunerea  de jerbe de flori la placa  dezvelita in Piața Unirii, eveniment ce a avut loc  la ora 11.00, la care au participat multi dintre cei care au pornit revolta anticomunista in urma cu 30 de ani, consilieri localli si judeteni, alaturi de primarul Mihai Chirica si presedintele CJ Iasi-Maricel Popa. S-a tinut   un moment de reculegere pentru cei care au decedat in zilele Revolutiei.

“Astăzi dăm startul Revoluţiei Române aşa cum a fost şi acum 30 de ani de zile. S-a cam tot ascuns acest adevăr istoric, Revoluţia romana a început la Iaşi. Sigur, nu au fost focuri de armă, nu a fost  victime, dar oamenii care au protestat atunci, care au împrăştiat manifeste, care anuntau de fapt inceputul revolutiei romane au fost arestaţi, există documente certe care atesta acest lucru .Vrem să amintim tuturor că Iaşul a dat startul Revoluţiei romane, si practic vrem să facem şi o trecere în revistă, ce au însemnat cei 30 de ani, ce a fost bun, ce a fost rău, cum să mergem mai departe, care sunt lucrurile care tnecesita a fi  abordate cu prioritate”, a declarat primarul Mihai Chirica.

„În decembrie 1989, simpla intenţie de a-ţi exercita drepturi recunoscute chiar de Constituţia de atunci, precum cel la libertatea de conştiinţă sau de exprimare, constituia în ochii regimului o adevărată crimă. Şi totuşi, s-au găsit în Iaşi oameni cuprinşi de entuziasm tineresc, de puterea de a privi spre viitor şi de dorinţa de a schimba prezentul care să spună „NU”. Și care să aibă curajul de a spune acest „NU” pe față, nu în șoaptă și în spatele ușilor. Acești tineri și-au riscat viața și libertatea pentru un ideal. Știm cu toții că reacția regimului a fost rapidă, energică și dură. Mitingul ce trebuia să se desfășoare în Piaţa Unirii nu a mai putut avea loc, iar iniţiatorii săi au fost arestaţi și anchetaţi așa cum se făcea atunci. Poate că puţin a lipsit ca iniţiatorii mișcării să se numere printre victimele acelui decembrie. Daţi-mi voie să vă mulţumesc şi să vă asigur de întreaga mea considerație pentru tăria de caracter și încrederea în viitor pe care aţi manifestat-o atunci.” a declarat Maricel Popa- presedintele Consiliului Judetean Iasi.

In cadrul acelorasi manfestari, incepand cu ora 12.00, pe strazile Iasului poate fi vazut tramvaiul “Libertatea”, anterior fiind remarcat  un alt tramvai ce pare a purta amprenta perioadei comuniste. Proiectul aduce în prim-plan, prin limbaj grafic, Revoluția română din decembrie 1989, la 30 de ani de la înfăptuire. Compoziția grafică a artistului Dan Perjovschi face trimitere la speranța  românilor de a rupe lantul comunismului. Tramvaiul Libertatea are inscriptionate pe el multe mesaje cu impact puternic la vizionare, iar in interior exista fotografii cu momente din timpul revoltei de la Iasi si nu numai. Unul dintre aceste mesaje ce a captat atentia celor prezenti, inclusiv a primarului Mihai Chirica este: „Unii au murit pentru libertate, noi murim de plictiseală” .

De asemenea, de la ora 13,00, în sala „Vasile Pogor” din cadrul Primăriei Municipiului Iași, a avut loc  simpozionul „Trei decenii de la Revoluția Română. 14 Decembrie 1989, Iași”, fiind  prezenti oamenii de cultură Constantin Corneanu, Gheorghe Cliveti, Ion Hadârcă, Ioana Diaconescu și Cassian Maria Spiridon. In sala a fost si deputatul Petru Movila  si consilierul local Calin Scripcaru.

Ce spune istoria ultimilor 30 de ani?

Acum 30 de ani, un grup de intelectuali puneau la cale o conspirație pentru organizarea unor manifestații de amploare împotriva orânduirii socialiste. Organizatorii au căutat sprijin inclusiv la ambasada sovietică. Complotul a fost însă deconspirat, iar când la Timișoara avea loc mitingul de solidaritate cu Laszlo Tokes, la Iași se făceau deja primele arestări.

Începutul unei conspirații

Conspirația unui grup de ingineri ieșeni de la Centrul de cercetare știintifică și inginerie tehnologică (CCSITUMP), Combinatul CUG, Nicolina si Metalurgica împotriva regimului Ceaușescu a fost pregătită în toamna anului 1989. Totul a pornit de la un grup de opt oameni, conduși de economistul Ștefan Prutianu, care a organizat o schemă de racolare a altor membri, pe bază de maximă încredere. Astfel, fiecare membru al grupului lui Prutianu, urma să contectaze la randul sau, alti trei oameni, care la randul lor sa contacteze alti trei. Ca urmare, riscul de deconspirare era minim deoarece nici unul din cei ce formau baza acestei piramide nu cunoștea decât pe cel care l-a cooptat, alături de cei pe care-i cooptase la rândul său.

Nucleul de conducere era constituit din Ștefan Prutianu, Casian Spiridon – proiectant la acelasi Centru de cercetare si membru al Uniunii Scriitorilor, inginerul Georgel Moraru, muncitorul Titi Iacob și inginerii Petrică Dușa si Ionel Săcăleanu. La jumătatea lunii noiembrie 1989, mișcarea inițiată de grupul de ingineri ieșeni capătă un nume: Frontul Popular Român.Numărul celor care ar fi aderat la această mișcare ar fi fost între 500-3000 de membri.

Mobilizare pentru demonstrația din Piața Unirii

Prima acțiune a grupului are loc în noaptea de 13-14 decembrie, ora 3.00. La principalele puncte din oraș sunt împrăștiate manifeste prin care ieșenii erau chemați la miting. “Participați la demonstratia din Piata Unirii, la 14 XII, ora 16″, scria pe manifeste. Printre cei care le-au răspândit se aflau Emilian Stoica, inginer constructor, maistrul Fodor Petru, economistul Vasile Ilașcu, inginerul Mihai Sfidineac și Vasile Stoica, fratele lui Emilian Stoica. Manifestele fuseseră tipărite cu ajutorul unor matrițe artizanale, confecționate din folie de plastic si din gume de șters.
Grupul plănuise organizarea a trei manifestații, în zilele de sâmbătă, 16, 23 si 30 decembrie 1989. Planul se schimbă însă și la 2 decembrie oamenii de legătură sunt anunțati că mitingul va avea loc la 14 decembrie, într-o joi, când existau șanse să participe mai mulți oameni decât dacă acesta ar fi avut loc într-o zi de sâmbătă.

Manifestele de mobilizare erau semnate Frontul Salvării Naționale. Anterior, primul manifest prin care grupul Stoica îi chema pe cetățeni la demonstrație împotriva “coșmarului Stalinist amplificat de o conducere incompetentă și răuvoitoare”, cerea înlăturarea de la conducerea statului a lui Ceaușescu și a familiei sale si făcea un apel la Miliție și Securitate să dea dovadă de luciditate politică, era semnat “Frontul de Salvare Națională”.

Telefoane anonime, lumânarea și “Deșteaptă-te, române”

Pe lângă manifeste, ieșenii erau anunțați de manifestația din Piața Unirii și prin intermediul unor telefoane anonime. Oamenii urmau să se adune în piață la ora 16.00 , cu textul cântecului “Desteaptă-te române” si o lumânare pe care urma să o aprindă, iar parola era “Primăvara cade joi”. Cei pregătiți să ia cuvântul erau Ștefan Prutianu, Casian Spiridon și Titi Iacob, iar lozincile care urmau să fie strigate erau “Jos Ceaușescu”, “Jos comunismul” si “Fără violență”. Participanții erau asigurați că Miliția si Securitatea nu vor interveni, întrucât și aceste structuri doresc căderea lui Ceaușescu, iar mișcarea are un puternic sprijin din exterior. Numai că mitingul n-a mai avut loc tocmai pentru că Miliția și Securitatea au intervenit, desfășurând un dispozitiv impresionant. Șapte mașini de pompieri au înconjurat Piața Unirii, iar stația de tramvai din zonă a fost desființată. Conspiratorii au dat ocol pieței de mai multe ori, dar nu au putut întreprinde nimic. Câteva ceasuri mai târziu, mitingul, care nici nu începuse, nu mai exista.

Primul arestat a fost Vasile Vicol, inginer la Centrul de cercetare, care racolase mai multi oameni și nu trei, așa cum fusesesă instrucțiunile, ceea ce ar fi mărit riscul de deconspirare. Vicol era cel care la ora 16:00 urma să bată clopotele catedralei, ca semnal de începere a demonstrației. Fiind arestat și băgat în anchetă, Vicol nu a mai apucat, dar cineva i-a preluat sarcina pentru că până la urmă clopotele au bătut la ora stabilită. Vicol a fost ridicat de la serviciu de o dubă a Securității. La un control al fișetului din biroul său i-au găsit biletul cu “Deșteaptă-te române” si lumânarea pe care trebuia să o aprindă. După Vicol au fost arestați, rând pe rând Ștefan Prutianu, Casian Spiridon. Valentin Odobescu, Ionel Săcăleanu, Aurel Ștefanachi, Titi Iacob și Sandu Dascălu. Au fost torturați și amenințați, așa că au mărturisit implicarea în complot. Doar George Moraru nu a vorbit, iar rețeaua fraților Stoica, pe care o racolase, n-a ajuns la anchetă. Au fost eliberati în 22 decembrie 1989, fără să fi știut ce s-a petrecut la Timișoara sau la București.

Coincidențe Iași- Timișoara -București

La 15 ani de la evenimentele de la Iași, în 2004, cotidianul Jurnalul national a realizat o listă a coincidențelor Iași-Timișoara-București legat de revoluție, la care au răspuns Ștefan Prutianu și Emilian Stoica. Prezentăm aceste coincidențe:

1. Numele mișcării era “Frontul Popular Român”, după denumirea unei organizatii similare de la Chișinău. A existat o legătură directă între cele două organizații sau a fost vorba mai mult de o influență ideologică cu ceea ce se petrecea peste Prut?
Ștefan Prutianu: “Nu exista nicio legătură cu Frontul de la Chișinău. Noi eram contaminati de ceea ce vedeam la televizor. Așa cum bucureștenii aveau antenele pe bulgari, noi le avea spre ruși. Ne-a venit ideea văzând ce e acolo”.
2. La 12 decembrie 1989, Emilian și Vasile Stoica își semnau primele manifeste cu “Frontul de Salvare Națională” – organizație care, conform variantei oficiale, s-a înființat la 22 decembrie 1989.
Emilian Stoica: “Denumirea de Front de Salvare o auzisem încă din vară, de la Europa Liberă, nu avea nicio legătură cu ce a urmat la București”.
3. Înainte de mitingul eșuat, Prutianu trimisese pe filiera asigurări că mișcarea avea sprijin extern, iar Securitatea nu se va implica.
Ștefan Prutianu: “Nu era vorba de nici un sprijin. Am lansat această idee doar pentru a le insufla curaj”.

Tentativă de contactare a Ambasadei sovietice

Pe de altă parte, în 1994, Victor Neculicioiu, fost șef al contraspionajului, a depus mărturie în fața Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie. Întrebat dacă în octombrie 1989 a facut la Iași o excursie în interes de serviciu, Victor Neculicioiu a răspuns: “Nu în octombrie, în decembrie. În 14 decembrie am fost trimis la Iași cu o echipă, să văd implicarea rușilor. S-a semnalat că va fi o acțiune de anvergură. Aveau oameni care-i tineau la curent și cadre de informatii la ambasadă. Să scoata lumea în stradă. Pe 15, erau doi sau trei reținuți. (…) E drept, zona era bătută de ruși. Trebuia să se iasă în stradă pe 16, 19 și parcă 22. Nu au ieșit”.

Poetul Florin Iaru, a declarat într-un inteviu ce face parte dintr-un material mai amplu privind revoluția, că organizatorii mitingului de la Iași au vrut să caute sprijin la Ambasada sovietică.
“În decembrie 1989 au venit doi prieteni de la Iași, Casian Maria Spiridon și Nicolae Panaite, care mi-au spus, în jur de 1 decembrie sau 2 decembrie,, a trebuit să fac o explicație, să dau o explicație de ce au venit neapărat la mine, că sună ca o laudă, nu e o laudă, e o întâmplare. Lucram la ca gestionar, și acolo lucram sub pământ și eram singur, aveam 100 metri pătrați înțesați de cărți, iar oamenii veneau la mine în vizită, închideam ușa, și stăteam de vorbă. Și atunci toată lumea știa că vine la Iaru, unde face rost de cărți, cărți bune, și mai stăm de vorbă și punem țara la cale, deci asta a fost. Și au venit la mine și au zis “măi florine, te rugăm,dacă poți sa ajungi la ambasada Rusiei și vorbești cu un ziarist, lua-l-ar naiba să-l ia că am uitat cum îl cheamă pe ziarist, și să le spui că… să încerci să le plasezi un mesaj că se va întâmpla ceva la Iași în următoarea săptămână sau în următoarele săptămâni”, a afirmat poetul.

Florin Iaru a mărturisit că, în ciuda eforturilor, a fost imposibil să ajungă la Ambasada Sovietică. “Vă rog să mă credeți că din 1 sau 2 decembrie m-am învârtit pe lângă Ambasada Rusiei. Am încercat să fac rost de un număr de telefon, de o adresă, de un nume. Nu, nu puteai să ajungi la o Ambasadă că te săltau imediat, așa că n-am știut ce să fac. Și nici n-am știut că pe 13 sau 14, 13 și 14 decembrie ei chiar au ieșit. A fost o tăcere generală, au venit niște zvonuri mult mai târziu, în jur de 19-20 decembrie”, a mai spus poetul.

Controversa: a fost sau nu Iașiul scânteia Revoluției din decembrie?

În 1992, în Piața 14 decembrie 1989, a fost montată o placă memorială pe care scrie: „Această placă marchează trei ani de la evenimentele din 14 decembrie 1989, orele 16.00, Piața Unirii, când Iașiul a dat semnalul începerii Revoluției Române”.

Opt ani mai târziu, în 2000, apărea la editura Cogito din Oradea volumul „Iaşi 14 decembrie 1989 – începutul revoluţiei române?”, sub îngrijirea lui Gheorghe Florescu, profesor universitar, şi a lui Cassian Maria Spiridon, unul din autodeclaraţii lideri ai „revoluţiei” ieşene şi principalul propagandist al acesteia după 1989, cît şi la unele articole din presa ieşeană despre ziua de 14 decembrie 1989. Volumul susţine că în 14 decembrie 1989, în Piaţa Unirii din Iaşi, s-ar fi încercat organizarea unei manifestaţii anticeauşiste, care ar fi eşuat datorită prezenţei forţelor de ordine, iar această încercare eşuată ar fi reprezentat, de fapt, începutul revoluţiei române. Ideea a fost popularizată ulterior în presă (mai ales cea ieşeană) şi de istoricul Alex Mihai Stoenescu şi a ajuns şi în manualele şcolare de istorie, scrie memorialulrevolutiei.ro.

La 18 decembrie 2014, Clubul Monarhiștilor Români, filiala Iași, a organizat o comemorare a 25 de ani de la revoluția română, unde a vorbit și Ștefan Prutianu, prezentat în diverse lucrări drept inițiatorul Frontului Popular Român, organizația conspirativă care ar fi încercat să organizeze mitingul din 14 decembrie 1989 la Iași. Cu acest prilej, Ștefan Prutianu a respins teza că de la Iași ar fi pornit Revoluția.

“Ajunși în piață am realizat nu putem crea acel moment. Acel moment, pînă la urmă, de genul unei sticle aruncate într-o vitrină, de genul unui cap spart, pentru că așa încep revoluțiile, nu încep cu parlamentări. Încep de la o încăierare. Erau doi oameni care ar fi trebuit să se încaiere undeva, să putem coagula. Noi însă în piață nu aveam masa critică care să ne permită să ne învingem teama. Mie mi-era foarte teamă atunci. N-am avut tăria să dau acel semnal. De aceea spun, revoluția ar fi putut începe la Iași. Noi am intrat în pușcărie, am adunat aici forțele de represiune ale regimului, dar la suprafață nu s-a văzut mare lucru. Doar efectele colaterale – pe noi ne-au luat și ne-au băgat în pușcărie, cei cîțiva de la vîrf, cîțiva doar. Pînă la urmă vizibili au devenit cei care au făcut pușcărie. E adevărat, se pare că urma… dacă Timișoara nu ne-ar fi salvat, dacă Bucureștiul n-ar fi salvat Timișoara… Lucrurile se leagă cumva. Nu e nimeni panaceul revoluției pînă la urmă. Dar știu și eu, acolo au murit oameni, sînt copii care au rămas fără părinți, părinți care au rămas fără copii, și care-i plîng și astăzi, mai ales astăzi. Probabil că îi comemorează. Și cu smerenie, cu pietate, să zicem pentru ei, care realmente au început revoluția…, ei au depășit acel, acea masă critică, să zicem, care le-a permis să-și învingă teama, să se cațere pe tramvai. Noi n-am avut acea masă critică. În piață, oameni veneau și treceau. Nu puteam conta pe faptul că ne vom coagu… ei erau mai mulți ca noi. Și poate că și eu am fost cu adevărat laș atunci. N-am vrut să mor. Simțeam că lucrul acesta atunci e foarte aproape. Asta e tot. Ar fi putut fi începutul revoluției aici. Eu n-am avut pretenția asta niciodată. Confrați de-ai mei, conjurați de-ai mei însă, poate și ispitiți de gloria nepieritoare, știu și eu?, sau de simpla amăgire a copilului din fiecare dintre noi. N-am avut pretenția de a afirma categoric „revoluția a început la Iași”. E greu de spus lucrul acesta. Ar fi putut începe aici. Dar aici s-a frînt, să zicem, acel început”, a afirmat Prutianu

De asemenea, Alexandru Tacu, fost deţinut politic ieşean, semnatar în 1989, alături de Dan Petrescu, al „declaraţiei de la Iaşi”, difuzată la radio Europa Liberă pe 9 octombrie 1989 şi în care se protesta împotriva regimului Ceauşescu, a scris o carte-replică la cea publicată de Gheorge Florescu și Casian Spiridon.

În volumul „Revoluţia la negru. Iaşi 14 decembrie 1989, începutul revoluţiei române? – o fraudă!” , apărută la Editura 3D Arte, în 2010, Alexandru Tacu cataloghează drept o fraudă istoriografică aşa-zisul început al revoluţiei române în 14 decembrie 1989 la Iaşi. „Nişte impostori au machiat o sosie, un fel de raport-lucrare, aş numi-o cu maliţiozitate antologie de truc şi chestii, prin excelenţă de sorginte tupeist-livrescă (…) Estimez discuţia asupra ‘maculaturii’ ca fiind de stringentă actualitate, deşi ceva timp de la aventura imbroglio a trecut”. „Falsificatorii de istorie, de fapt infractori de drept comun, cu o formulă brigantescă: Sesam deschide-te!, au reuşit tot ce şi-au dorit: o structură privată numită Asociaţia 14 decembrie 1989, ‘cetăţeni de onoare ai urbei’, titluri naţionale în grad de cavaler acordate de preşedintele penal Ion Iliescu” , scrie Alexandru Tacu, conform mariusmioc.wordpress.com.

De altfel, afirmația că la Iași a început Revoluția a fost combătută și de revoluționarii timișoreni. „Ceea ce s-a întâmplat la Timişoara a generat schimbarea unui sistem social. Toată cinstea pentru cei de la Iaşi, dar nu cred că-i normal să sărbătorim un eşec. Tot ce s-a întâmplat la Timişoara a generat urmări. Noi, cei din Timişoara, nici nu am auzit, nu au auzit nici ieşenii ce s-a întâmplat la Iaşi. Mi se pare fără logică să se spună că Revoluţia a început acolo. Revoluţia nu a început cu un eşec. Ar fi o ruşine”, a afirmat vicepreşedintele ALTAR Timişoara, Ioan Savu, în ianuarie 2015, conform tion.ro.

 

 

loading...

Comentarii:

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here